Federația Filantropia: Schimb de experiență european în Suedia

15.06.2026

Evenimente
Cursuri

În perioada 3-4 iunie 2026, Federația Filantropia, prin delegatul său, Părintele Laurențiu Lazăr – asistent social și formator în domeniul asistenței sociale – a participat la o vizită de studiu de referință în Stockholm, Suedia. Evenimentul, organizat de Eurodiaconia, a reunit organizații de caritate creștine din întreaga Europă pentru a explora viitorul îngrijirii pe termen lung și impactul digitalizării asupra calității vieții beneficiarilor.

Contextul actual: Nevoia de modele europene în România

România se confruntă astăzi cu provocări demografice similare celor din restul Europei: o populație îmbătrânită, o creștere a incidenței bolilor cronice și a demenței, precum și o nevoie acută de personal calificat în sectorul social. În acest peisaj, experiența organizațiilor cu valoare adăugată în domeniul misiunii creștine, precum gazda evenimentului, Fundația Bräcke Diakoni, devine esențială.

Misiunea creștină în asistența socială nu se limitează doar la furnizarea de servicii, ci urmărește crearea unei „societăți mai pline de compasiune”. Modelele prezentate în Suedia demonstrează că inovația tehnologică, precum inteligența artificială, și rigoarea academică pot fi integrate armonios cu demnitatea umană și empatia creștină.

Învățare și comuniune filantropică/diaconală

Participarea Federației Filantropia la acest eveniment subliniază angajamentul nostru de a aduce în România cele mai bune practici europene. De la conceptul de Cămine de Bătrâni Academice, care transformă îngrijirea zilnică într-un laborator de cercetare și învățare, până la Modelul celor 6 S în îngrijirea paliativă (care pune accent pe imaginea de sine și autodeterminarea bolnavului), aceste experiențe ne oferă instrumente concrete pentru a ridica standardele serviciilor noastre diaconale.

„Voința de a vedea și puterea de a schimba” – motto-ul partenerilor noștri suedezi – rezonează profund cu valorile Filantropiei. Schimbul de experiență facilitat de Eurodiaconia ne reconfirmă faptul că, prin colaborare și deschidere către inovație, putem transforma provocările sistemice în oportunități de a sluji mai bine pe cei aflați în nevoie.

Sinteza Evenimentului: Study Visit on Long-Term Care and Digitalisation

(materialele de eveniment pot fi consultate pe pagina web a organizatorului (click pe link): eurodiaconia.org

I. Identitatea Bräcke Diakoni și Viziunea Nonprofit

Evenimentul a debutat cu prezentarea Fundației Bräcke Diakoni, o organizație cu o istorie de peste 100 de ani, co-fondatoare a Universității Marie Cederschiöld. Cu peste 1.200 de angajați și 40 de unități în toată Suedia, fundația activează în îngrijirea vârstnicilor, asistența persoanelor cu dizabilități și cercetare. Într-un sistem dominat de sectorul public (82%), Bräcke reprezintă vocea sectorului nonprofit care funcționează pe baza unei misiuni sociale, nu a profitului, beneficiind recent de o legislație care permite contracte rezervate special organizațiilor nonprofit.

II. Îngrijirea Academică a Vârstnicilor (ANH)

Conceptul de Cămin de Bătrâni Academic (Academic Nursing Home) urmărește să ofere acestor instituții același statut academic ca al spitalelor universitare.

Integrare: Un ANH îmbină îngrijirea practică, dezvoltarea calității, cercetarea și educația.
Obiective: Fiecare cămin trebuie să aibă anual cel puțin un proiect de cercetare și unul de îmbunătățire a calității în desfășurare.
Impact: Studenții din ultimul semestru își prezintă tezele de licență personalului și rudelor, stimulând reflecția profesională și „cunoștințele tacite”.

III. Inteligența Artificială (SIA – Svea)

Bräcke Diakoni a implementat asistentul AI Svea, un proiect de inovație bazat pe modelul european Mistral 3.

Securitate: Sistemul este offline, nu stochează datele furnizate și respectă strict GDPR, protejând datele pacienților.
Utilizare: Svea simplifică reglementările juridice complexe, ajută la redactarea e-mailurilor profesionale și analizează rapoartele de incidente pentru a identifica tipare în căderile pacienților.
Instruire: Angajații trebuie să obțină o „licență” de utilizare după un program de training.

IV. Senior Alert: Prevenirea Riscurilor prin Date

Senior Alert este un registru național de calitate utilizat de toate cele 290 de municipalități suedeze.

Arii de risc: Monitorizează căderile, malnutriția, escarele, sănătatea orală și disfuncția vezicii urinare.
Proces: Se bazează pe ciclul screening -> analiza cauzelor -> plan de acțiune -> urmărire.
Leadership: Datele sunt folosite de manageri ca instrument de conducere (benchmarking) și de profesioniști pentru a primi recomandări imediate de îngrijire.

V. Improvement Power (Förbättringskraft)

Programul se bazează pe filosofia că fiecare angajat are două joburi: expertiza profesională și îmbunătățirea sistemului în care lucrează. Utilizând ciclul PDSA (Plan-Do-Study-Act), echipele operaționale rezolvă probleme concrete identificate „de jos în sus”, precum îmbunătățirea calității mesei sau reducerea riscului de cădere.

VI. Îngrijirea Paliativă Centrată pe Persoană (Modelul celor 6 S)

Acest model extinde definiția îngrijirii paliative la întreaga ședere a rezidentului în cămin. Cei 6 piloni sunt: Imaginea de sine, Ameliorarea simptomelor, Relații sociale, Sinteză, Strategii și Autodeterminare. Se pune un accent deosebit pe abordarea „durerii totale”, care include dimensiunile fizice, psihologice, sociale și existențiale.

VII. Pilhamns Gårdar: Designul care susține viața

Centrul Pilhamns Gårdar, deschis în ianuarie 2025, a fost proiectat pornind de la experiența umană, nu de la metri pătrați.

Arhitectură: Construcție din lemn, cu o bucătărie deschisă care este „inima socială” și un atrium central pentru activități.
Calitatea vieții: Rezidenții beneficiază de două ore pe săptămână de „timp propriu” pentru activități alese de ei și participă la viața comunității (ex: grădinărit, spectacole muzicale, întâlniri între generații cu copiii de la grădiniță).

REZUMATUL EXTINS al sesiunilor de comunicare

I. INTRODUCEREA TEMEI ȘI PREZENTAREA FUNDAȚIEI BRAKE DIAKONI

1. Introducere și Identitatea Bräcke Diakoni

Thomas Schneider prezintă Bräcke Diakoni ca fiind o fundație cu o istorie de peste 100 de ani (înființată în 1923), bazată pe ideea de asistență nonprofit. Misiunea lor este definită de „voința de a vedea și puterea de a schimba”, având viziunea unei societăți mai pline de compasiune. Organizația este, de asemenea, co-fondatoare a Universității Marie Cederschiöld.

2. Domeniul de Activitate și Prezența în Suedia

Servicii: Bräcke oferă asistență medicală primară, sprijin pentru persoanele cu dizabilități (copii și adulți), îngrijirea vârstnicilor (atât în centre, cât și la domiciliu), cercetare și inovare.
Dimensiune: Au o cifră de afaceri de aproximativ 1.000 milioane de coroane suedeze, 1.200 de angajați și aproximativ 40 de unități răspândite în toată Suedia (cu sediul principal în Göteborg).
Diversitate: Pe lângă îngrijire, gestionează și 3 hoteluri și proiecte de dezvoltare imobiliară.

3. Contextul Sistemului de Sănătate Suedez

Domnul Schneider explică faptul că Suedia are un sistem dominat de sectorul public:

Public: 82-83%.
Privat (profit): 15%.
Nonprofit (precum Bräcke): Doar 3%.
Comparație: În țări precum Germania, sectorul nonprofit gestionează circa 55-60% din îngrijirea vârstnicilor.
Legislație nouă: Acum doi ani a fost introdusă o lege care permite municipalităților să rezerve contracte special pentru organizațiile nonprofit, ceea ce reprezintă o oportunitate majoră de creștere.

4. Provocări și Modele de Lucru

Sectorul se confruntă cu schimbări demografice, lipsă de personal calificat și necesitatea digitalizării. Schneider subliniază că, spre deosebire de companiile private care trebuie să genereze profit pentru acționari, organizația lor există pentru a-și îndeplini misiunea socială.

Cele patru arii de focus ale managementului lor sunt:

Practica diaconală (centrată pe beneficiar).
Angajați mândri și dedicați.
Încredere și dezvoltare (îmbunătățirea continuă).
Responsabilitatea pentru resursele comune.

5. Proiectul Vizionar: Bräcke Park

Organizația dezvoltă un proiect imobiliar masiv în Göteborg pe un teren de 14.000 mp. Acesta va include:

Mii de apartamente.
Centre de îngrijire medicală primară și pentru vârstnici.
Locuințe pentru persoane cu dizabilități.
Scopul: Combaterea segregării sociale prin unirea comunităților din zone defavorizate cu cele din clasa de mijloc într-un spațiu comun.

6. „Live till I die” și Campaniile Europene

Filmul: Prezentarea s-a încheiat cu menționarea documentarului „Live till I die”, care provoacă imaginea tradițională a îngrijirii vârstnicilor, promovând umorul și demnitatea la finalul vieții.
Campania Eurodiaconia: Reprezentanții (Louise și Dalia) au prezentat campania „Care” (Îngrijire), care vizează promovarea carierelor pe termen lung în sectorul de îngrijire ca fiind valoroase și esențiale, solicitând totodată investiții publice mai mari.

Această prezentare a stabilit cadrul pentru vizita de studiu, subliniind tranziția de la un furnizor marginal de servicii la un partener inovator în sistemul social suedez.

II. ACADEMIC ELDERY CARE – Jane Österlind

Jane Österlind prezintă conceptul de Cămine de Nursing Academice (ANH), o inițiativă a Universității Marie Cederschiöld care vizează ridicarea standardului profesional al îngrijirii persoanelor vârstnice. Modelul propus integrează armonios asistența medicală, cercetarea științifică, educația clinică și îmbunătățirea continuă a calității în cadrul aceleiași instituții. Deși aceste centre au fost esențiale pentru formarea practică, ele au beneficiat istoric de un statut academic mai scăzut comparativ cu spitalele, o barieră pe care acest proiect urmărește să o depășească. Prin stabilirea unor obiective măsurabile, programul transformă căminele în spații de co-creare a cunoașterii, unde studenții colaborează direct cu personalul pe teme precum boala Alzheimer. În esență, structura ANH transformă experiența cotidiană de îngrijire într-un mediu de învățare riguros care aduce beneficii atât pacienților, cât și viitorilor specialiști.

1. Introducere și Motivația Personală

Vorbitoarea, Jane Österlind, se prezintă ca asistentă medicală și conferențiar la Universitatea Marie Cederschiöld. Experiența sa în îngrijirea paliativă la domiciliu a determinat-o să observe diferențe în modul în care sunt tratați pacienții din căminele de bătrâni față de cei din echipele specializate, ceea ce a condus la teza sa de doctorat despre sfârșitul vieții în aceste instituții. Materialul de prezentare poate fi descărcat de pe pagina web a organizatorului (click pe link): eurodiaconia.org

2. Originile și Viziunea ANH

Începutul: Ideea a apărut acum aproximativ 12 ani, dintr-o întâlnire între decanul facultății de asistență medicală, un manager de calitate și șeful serviciului de îngrijire de la Bräcke.
Obiectivul: Să apropie mediul academic de munca de zi cu zi și să ofere căminelor de bătrâni același statut academic ca al spitalelor universitare.
Integrare: ANH-ul este conceput ca o unitate care integrează îngrijirea, dezvoltarea calității, cercetarea și educația.
Cultură: S-a dorit crearea unei „culturi a curiozității” unde mediul academic învață din practică și practica din mediul academic, făcând vizibile „cunoștințele tacite” (precum gesturile non-verbale ale personalului).

3. Implementare și Structură

Implicare: Proiectul a început prin implicarea rudelor, a rezidenților și a personalului în ateliere de lucru înainte de mutarea într-o clădire nouă.
Guvernanță: Există un grup de coordonare (steering group) și grupuri de lucru pentru proiecte de îmbunătățire, cu facilitatori care lucrează direct cu personalul.
Obiective Măsurabile:
- Cel puțin un proiect de cercetare în desfășurare anual.
- Cel puțin un proiect de îmbunătățire a calității anual.
- Un număr stabilit de studenți pe care fiecare cămin trebuie să îi primească în fiecare semestru.

4. Exemple Practice și Rolul Studenților

Proiectul „Mutarea în Cămin”: A pornit ca o inițiativă de îmbunătățire a calității după pandemie, bazată pe interviuri cu rudele, și a evoluat într-un proiect de cercetare major datorită finanțării externe.
Prezentările Studenților: Studenții din ultimul semestru (semestrul 6) își prezintă tezele de licență personalului și rudelor (aproximativ 10 minute de prezentare și 15 minute de discuții). Aceasta acționează ca o punte între cercetare și practică, stimulând reflecția angajaților.

5. Impact și Expansiune

Recrutare și Retenție: Deși cifrele exacte nu sunt menționate, se observă o mândrie a angajaților de a lucra într-un mediu academic și o posibilă scădere a fluctuației de personal.
Rețea Națională: Conceptul s-a răspândit în Suedia, existând acum o rețea națională de cămine academice la diferite niveluri organizaționale.
Viitor: Începând cu anul 2026, toate cele șase cămine de bătrâni gestionate de organizația Bräcke vor funcționa sub acest model de „îngrijire academică a vârstnicilor”.

Proiectele de cercetare și îmbunătățire sunt „bazate pe nevoi”, fiind identificate din problemele cotidiene, feedback-ul rudelor sau datele din sistemele de măsurare a calității.

III. AI ÎN ACTIVITATEA ZILNICĂ A ORGANIZAȚIEI – Lotta Stenberg (Chief Quality Officer) și Thomas Schneider

1. Introducere: Necesitatea AI în Asistența Socială

Lotta Stenberg explică faptul că AI nu mai este o alegere, ci o realitate care trebuie gestionată, indiferent dacă organizația este pregătită sau nu. Motivația principală pentru adoptarea acestor instrumente este eficientizarea muncii, având în vedere dificultățile tot mai mari de a recruta personal în sectorul de îngrijire.

2. Politica și Principiile AI la Bräcke Diakoni

Organizația a dezvoltat o politică AI clară, actualizată frecvent (de trei ori în ultimul an), bazată pe următoarele principii:

Etică și Transparență: Trebuie să fie clar când conținutul este generat de AI și nicio informație nu este folosită extern fără revizuirea de către un om (principiul „human in the loop”).
Securitate și Confidențialitate: Protejarea datelor sensibile conform GDPR. Datele personale nu sunt utilizate în modelele AI.
Responsabilitate: Utilizatorul rămâne responsabil pentru rezultatele generate; „nu pot da vina pe Svea”.

3. Cine este Svea? (SIA – AI Assistant)

Svea (nume feminin tradițional suedez) este asistentul AI implementat de Bräcke.

Origine: Este un proiect de inovație dezvoltat de AI Sweden (centrul național pentru IA aplicată), o colaborare nonprofit între sectorul public, companii private și mediul academic.
Tehnologie: Este construită pe o bază de sursă deschisă (open source) și utilizează modelul european Mistral 3 (model francez), ales deoarece oferă rezultate mai bune în limbile europene (inclusiv suedeză) decât modelele americane.
Securitate: Nu are acces la internet, nu stochează datele furnizate de utilizatori pentru antrenare și nu transmite informații în afara Suediei. Datele rămân stocate doar pe computerul utilizatorului.

4. Moduri de Utilizare Practică

Svea este utilizată pentru diverse sarcini administrative și de suport:

Simplificarea reglementărilor: Traducerea limbajului juridic sau medical complex într-o suedeză ușoară pentru angajații care nu sunt vorbitori nativi.
Analiza deviațiilor: Identificarea cauzelor profunde și a tiparelor în rapoartele de incidente (de exemplu, căderile pacienților) pentru a lucra mai structurat.
Suport administrativ: Redactarea e-mailurilor profesionale, rezumatul notelor de ședință și crearea documentației structurate.
Analiza contractelor: Ajutor în înțelegerea documentelor de licitație trimise de municipalități, care uneori sunt neclare.
Cunoștințe: Este conectată la surse importante precum „Cartea Legii” și reglementările Consiliului de Sănătate și Bunăstare (Socialstyrelsen), din Suedia.

5. Implementare și Instruire

Lansare: Proiectul a fost lansat treptat („soft launch”) începând cu ianuarie.
Licențierea Angajaților: Pentru a folosi Svea, angajații trebuie să parcurgă un program de instruire despre politica AI și „prompt engineering”, urmat de un test final pentru obținerea unei „licențe”.
Statistici: Până în prezent, aproximativ 100 de angajați din cei 1.200 folosesc sistemul, dintre care unii sunt deja utilizatori experimentați (peste 50 de mesaje trimise).

6. Detalii Tehnice din Q&A

Antrenarea datelor: Modelul este pre-antrenat cu date până în decembrie 2023. Deși nu „învață” din datele noi în timp real, utilizatorii își pot crea proprii asistenți locali prin încărcarea documentelor proprii (de exemplu, manualele de management ale organizației).
Date sensibile: În prezent, se evaluează dacă sistemul poate fi utilizat pentru date medicale sensibile ale pacienților, dar deocamdată conexiunea nu este permisă în acest scop.

IV. SENIOR ALERT – Thomas Schneider

Subiectul al patrulea se concentrează pe Senior Alert, un registru național de calitate proactiv din Suedia, utilizat pentru prevenirea riscurilor în îngrijirea vârstnicilor. Prezentarea a fost susținută de Thomas Schneider, care deține și funcția de președinte al consiliului de administrație al acestui registru.

1. Ce este Senior Alert?

Definiție: Este un instrument de suport pentru prevenirea incidentelor medicale, fiind unul dintre cele aproximativ 100 de registre naționale de calitate din Suedia.
Amploare: Este utilizat în toate cele 290 de municipalități din Suedia, în 14 din cele 21 de consilii județene și de către 150 de furnizori privați de îngrijire.
Obiectiv: Viziunea registrului este de a „găsi toate riscurile înainte ca ele să se întâmple”. Anual, sunt înregistrați aproximativ 100.000 de pacienți de către peste 13.000 de utilizatori.

2. Cele 5 Arii Principale de Risc

Sistemul monitorizează în mod specific cinci domenii critice, care sunt adesea interconectate:

Căderile (măsurate prin instrumente precum indicele DFRI).
Malnutriția (scăderea involuntară în greutate).
Ulcerul de presiune (escarele).
Sănătatea orală deficientă.
Disfuncția vezicii urinare.

Notă: În prezent se dezvoltă un al șaselea modul dedicat prevenirii infecțiilor, pentru a pregăti mai bine sistemul pentru viitoare pandemii.

3. Procesul de Îngrijire Preventivă

Procesul este ciclic și se bazează pe patru etape principale:

Evaluarea riscului (Screening): Se realizează de aproximativ două ori pe an pentru fiecare pacient, folosind instrumente bazate pe dovezi (cum ar fi MNA pentru malnutriție sau Norton pentru escare).
Analiza cauzelor: Echipa medicală analizează de ce există un anumit risc pentru un pacient specific.
Planul de acțiune: Stabilirea intervențiilor necesare (de exemplu, suplimente calorice sau exerciții de echilibru).
Urmărirea (Follow-up): Verificarea dacă intervențiile au fost efectuate și ce impact au avut.

4. Cine utilizează sistemul?

Echipa Multidisciplinară: Deși asistenții medicali (nurses) au responsabilitatea de a introduce datele în sistem, evaluarea este o muncă de echipă.
Asistenții medicali de bază (Assistant nurses): Sunt esențiali deoarece cunosc cel mai bine rezidenții și observă schimbările zilnice.
Personalul de reabilitare: Participă la deciziile privind prevenirea căderilor sau a escarelor.

5. Impact și Managementul Datelor

Control vs. Îmbunătățire: Thomas Schneider subliniază că sistemul nu este un instrument de control al autorităților, ci unul creat de și pentru profesioniști, pentru a învăța din date.
Benchmarking: Organizațiile pot compara performanțele diferitelor unități (de exemplu, Bräcke Diakoni compară datele propriilor centre cu media națională).
Cultură Organizațională: Datele sunt folosite pentru a comunica rezultate și a lua decizii de management, devenind o „unealtă de leadership”.
Motivație: Personalul este motivat să raporteze deoarece sistemul oferă sfaturi practice imediate pentru îngrijirea pacienților (de exemplu, recomandări de suplimente de calorii).

În concluzie, Senior Alert transformă numerele în povești de îngrijire, permițând personalului să vadă unde este nevoie de îmbunătățiri pentru a crește calitatea vieții rezidenților.

V. PMPROVEMENT POWER – PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE CONTINUĂ A CALITĂȚII SERVICIILOR

Cel de-al cincilea subiect este prezentat de Lotta Stenberg (Chief Quality Officer) și se referă la „Improvement Power” (Förbättringskraft), conceptul organizației Bräcke Diakoni pentru îmbunătățirea continuă și sistematică a serviciilor de asistență socială.

Iată punctele cheie ale acestei strategii:

1. Conceptul de „Două Joburi”

Filozofia de bază este că fiecare angajat are, de fapt, două joburi:

Jobul 1: Expertiza profesională – cunoștințele specifice domeniului (de exemplu, asistent medical, fizioterapeut), abilitățile personale și principiile etice.
Jobul 2: Îmbunătățirea calității – responsabilitatea de a îmbunătăți procesele și sistemele în care lucrează. Ideea este că poți fi un profesionist excelent, dar dacă sistemul (de exemplu, programările sau fluxul de lucru) este defectuos, rezultatul final pentru pacient nu va fi cel dorit.

2. Metodologia și Instrumentele (PDSA)

Cel mai important instrument utilizat este ciclul PDSA (Plan-Do-Study-Act). Lotta subliniază că, deși în sănătate oamenii sunt foarte buni la „Act” (rezolvarea rapidă a problemelor), metoda Improvement Power îi obligă să se concentreze mai mult pe planificarea împreună și pe studierea rezultatelor pentru a vedea dacă o schimbare a adus într-adevăr o îmbunătățire.

3. Structura și Procesul de Lucru

Procesul este structurat în mai multe etape:

Instalarea: Echipa discută viziunea, obiectivele și identifică o listă de probleme cheie.
Prioritizarea: Se aleg problemele cele mai urgente pentru a fi rezolvate.
Planul de acțiune: Se creează un plan concret pentru următoarele 3 luni.
Dialogul de aprobare: Liderul echipei prezintă planul managerului superior pentru a primi feedback și resursele necesare.

4. Tipuri de Echipe de Îmbunătățire

Organizația utilizează trei tipuri de echipe, în funcție de obiective:

Echipe Operaționale: Focus pe termen scurt (3-12 luni), lucrează la procese specifice (ex: îmbunătățirea serviciului de masă pentru rezidenți).
Echipe de Rețea: Formate din angajați din unități diferite care se reunesc pentru a rezolva o problemă comună (6-12 luni).
Echipe de Management: Au un focus strategic pe termen lung (2-5 ani).

5. Abordarea „Bottom-up”

Spre deosebire de modelele clasice unde deciziile vin de sus, Improvement Power se bazează pe o abordare de jos în sus (bottom-up). Nevoile de schimbare sunt identificate chiar de echipele care lucrează direct cu pacienții, deoarece ei cunosc cel mai bine provocările zilnice (ex: riscul de cădere monitorizat prin Senior Alert sau feedback-ul negativ despre mâncare).

6. Rezultate și Măsurare

Fiecare echipă este mandatată să găsească indicatori de performanță (KPIs) măsurabili. Aceștia nu trebuie să fie neapărat financiari; pot fi sondaje de satisfacție a rezidenților sau reducerea numărului de incidente. Anual, se produc rapoarte de îmbunătățire, iar echipele își prezintă realizările pentru a învăța unele de la altele.

Viziunea finală este transformarea într-o organizație care învață, contribuind astfel la o societate mai umană.

VI. ÎNGRIJIREA PALIATIVĂ CENTRATĂ PE PERSOANĂ (Modelul celor 6 S) – Sandra Skärberg Rollins

Cel de-al șaselea subiect, prezentat de Sandra Skärberg Rollins, se concentrează pe implementarea Modelului celor 6 S (6S-model) ca model de lucru pentru îngrijirea paliativă centrată pe persoană în cadrul Căminelor de Bătrâni Academice ale organizației Bräcke Diakoni.

Iată principalele puncte ale acestei metodologii:

1. Originea și Filosofia Modelului

Colaborare: Modelul este rezultatul unei munci comune între cercetători și asistente medicale clinicieni, începută încă din anii ’90. Una dintre autoarele modelului, Jane Österlind, este implicată direct în proiect.
Îngrijire Person-Centrată: Pacientul este plasat în centrul îngrijirii, fiind un participant activ la deciziile privind sănătatea sa, împreună cu echipa medicală și rudele.
Definiție Extinsă a Paliativului: Îngrijirea paliativă nu se referă doar la ultimele momente ale vieții, ci la întreaga ședere a rezidentului în cămin, din momentul mutării până la deces.

2. Cele 6 Concepte Cheie (Cei 6 S)

Modelul este structurat pe șase piloni fundamentali care ghidează planificarea și documentarea îngrijirii:

Imaginea de sine (Self-image): Cum se vede rezidentul pe sine și situația sa actuală, dar și cine a fost el înainte de a veni în cămin (identitatea sa).
Ameliorarea simptomelor (Symptom relief): Măsuri pentru atenuarea simptomelor fizice și psihologice, fără a se limita doar la medicație.
Relații sociale (Social relations): Importanța suportului din partea familiei, prietenilor și contextului social actual din cămin.
Sinteză (Synthesis): Modul în care mediul și situația de viață a rezidentului îi influențează starea de bine.
Strategii (Strategies): Metode și planuri concrete pentru gestionarea îngrijirii, a tratamentului și a procesului decesului.
Autodeterminare (Self-determination): Dreptul rezidentului de a lua decizii proprii cu privire la îngrijirea sa.

3. Modelul „Durerii Totale”

Echipa discută despre durere din patru perspective interconectate, pentru a oferi un suport complet:

Fizică: Durerea corporală directă.
Psihologică: Anxietate, frică de suferință, depresie.
Socială: Pierderea rolului social (ex: de mamă), dorul de familie, izolarea.
Existențială (sau spirituală): Găsirea unui sens în timpul rămas, frica de necunoscut sau regretul pentru ceea ce s-a pierdut.

4. Implementarea Practică și Grupul de Lucru

Echipa: Există un grup de 20 de persoane, dintre care 17 sunt reprezentanți de îngrijire paliativă din toate căminele Bräcke din Suedia.
Multidisciplinaritate: Grupul include asistenți medicali de bază, asistenți medicali licențiați și personal de reabilitare.
Metodă: Membrii grupului citesc capitole din cartea dedicată modelului, vizionează materiale video și se întâlnesc fizic pentru a discuta perspectivele din punct de vedere al fiecărei profesii.

5. Obiectivele Proiectului

Scopul final este de a crea o structură metododică („pachetizată”) proprie organizației Bräcke. Se urmărește ca personalul să se simtă încrezător și confortabil să discute despre subiecte dificile precum moartea și suferința, asigurând astfel demnitatea rezidentului până la finalul vieții.

6. Rolul Voluntarilor

Într-o sesiune de întrebări, s-a clarificat faptul că, deși voluntarii sunt importanți pentru prezența lor în secție, personalul permanent care cunoaște rezidentul este cel responsabil de îngrijirea directă în momentele finale, pentru a asigura continuitatea și liniștea celui care moare.

VII. PILHAMNS GARDAR

Cel de-al șaptelea subiect se concentrează pe proiectarea, stabilirea și funcționarea centrului Pilhamns Gårdar, locul care a găsduit evenimentul de study visit, un cămin de bătrâni și de îngrijire nou înființat în Värmdö, lângă Stockholm, care a găzduit lucrările acestui study visit organizat de Eurodiaconia. Prezentarea este împărțită în două perspective: viziunea arhitecturală și de proiect (prezentată digital de Moa) și realitatea operațională zilnică (prezentată de managerul centrului, Åsa).

Iată sinteza acestui subiect:

1. Viziunea și Procesul de Design (Călătoria de la Clădire la „Acasă”)

Originea: Proiectul a pornit de la întrebarea: „Cum ar trebui să se simtă un cămin de bătrâni modern?”.
Abordarea bazată pe experiență: În 2018, un grup multidisciplinar (arhitecți, manageri, profesioniști) s-a concentrat pe experiența umană, nu doar pe metri pătrați. S-au discutat detalii precum mirosul, sunetele, lumina și modul în care mediul poate susține demnitatea și relațiile.
Elemente cheie de design:
- Bucătăria ca inimă socială: Nu este ascunsă, ci vizibilă și deschisă, reprezentând identitate și apartenență.
- Arhitectură caldă: Construcție din lemn cu fațadă roșie (specifică Suediei) și o conexiune puternică între interior și exterior.
- Atriumul central: Conceput ca „inimă a clădirii” pentru activități, muzică și întâlniri.

2. Implementare și Cronologie

Durata: Proiectul a avut o cronologie lungă, începând cu planificarea în 2014, competiția pentru teren în 2020, începerea construcției în 2022 și deschiderea oficială în ianuarie 2025.
Colaborare: Succesul a depins de parteneriate strânse între Bräcke Diakoni, municipalitate, arhitecți și constructori.

3. Viața Cotidiană și Abordarea Person-Centrată

Åsa descrie centrul ca fiind unul în care se pune accent pe ceea ce este semnificativ pentru fiecare individ.

Momente de „lux”: Un exemplu este organizarea unei ieșiri la mare pentru un grup de bărbați, cu bere rece, oferindu-le o experiență normală de vară.
Grădinile ca spațiu terapeutic: Există două grădini unde rezidenții pot fi activi sau pasivi. Grădina facilitează și vizitele rudelor, oferind subiecte neutre de conversație (vremea, florile).
Autonomie: Unii rezidenți au propria lor cheie și pot ieși singuri la plimbare, atâta timp cât personalul știe unde se află.
Timpul propriu (Own Time): Fiecare rezident are două ore pe săptămână de timp dedicat pentru activități alese de el (cumpărături, vizitarea unui muzeu, plimbare) împreună cu persoana de contact principală din staff.

4. Activități și Comunitate

Activități zilnice: Rezidenții sunt încurajați să participe la sarcini precum împăturitul rufelor sau curățatul cartofilor pentru a se simți utili și importanți.
Muzică și spectacole: Se cântă mult la pianul mare din centru, iar personalul organizează spectacole (ex: trupa ABBA).
Întâlniri între generații: Există colaborări cu o grădiniță din apropiere pentru activități comune, cum ar fi „petreceri cu vafe”.

5. Organizare și Management

Echipa: Include asistenți medicali, infirmieri, terapeuți ocupaționali și fizioterapeuți.
Asistență medicală: Asistenții medicali (nurses) sunt prezenți de luni până vineri (07:00-17:00), iar noaptea există asistență externă la apel. Medicii vizitează centrul o dată pe săptămână.
Reabilitare în viața de zi cu zi: Accentul se pune pe menținerea abilităților existente prin mișcări naturale (ex: mersul de la cameră la masă).

6. Lecții Învățate

Deși proiectul este considerat un succes, echipa a notat că deschiderea unui centru nou este „extrem de solicitantă”. Lecțiile principale includ necesitatea unui suport mai puternic în primele 6-8 luni și recunoașterea faptului că formarea culturii organizaționale și a echipelor necesită mult timp.